Interviu cu Alexandru Balasescu, antropolog

“Eu sunt mai mult structuralist decat liberal, dar nu in sens politic, ci in sensul de analiza sociala”, declara Alex Balasescu, intr-un interviu despre implicarea tinerilor in viata politico – sociala, globalizare si promovarea Romaniei pe plan international.

Reporter:  De ce ati ales sa veniti astazi aici, la aceasta conferinta in fata publicului tanar?

Alex Balasescu: Nu a fost o alegere, a fost o datorie, sa zic asa. Cred ca este mai bine sa-ti prezinti  ideile pe viu, fiindca ai feedback-ul imediat, iar impactul este mult mai mare.

R:  Ce impact credeti ca au aceste dezbateri asupra tinerilor?

A.B.: Sper  ca cel putin  le raman  cateva  fraze  in cap,  fiindca  pana  la urma  asta  inseamna  cultura generala  –  ce iti mai amintesti  dupa  ce ai uitat totul.  E bine ca atunci cand asisti la o astfel de dezbatere  sa  retii  cateva idei, pentru ca mai tarziu sa ti le amintesti si sa le utilizezi.

R:  Ce parere aveti despre tinerele generatii,  supranumite si  “generatiile internetului” ?

A.B.: In primul rand  internetul a aplatizat  lumea si a transformat-o in deja  consacratul  “sat global”,  ceea  ce  este  o provocare  pentru  limitele mintii  umane.  Inca de pe acum  generatiile de varsta  mea se  simt depasite de modul in care generatiile mai tinere pot folosi noile tehnologii, in special codurile de programare, in care sta viitorul intelectualitatii, daca putem spune astfel. In traditia araba, poezia era parte a matematicii si este interesant ca astazi vedem tricouri cu logo-ul  “Code is poetry”. Astfel, eu cred ca generatiile tinere nu sunt de sacrificiu, in schimb in democratie  ele iau locul celor mai in varsta, cu acceptarea acestei inlocuiri din ambele parti. Problema in Romania este ca vechile generatii si conservatorii nu accepta sa fie sacrificati.

R: Ce asteptari aveti de la aceste generatii?

A.B. : Sa impinga limitele capacitatii de intelegere umana, manifestate ori prin comprehensiunea “satului global”, ori sa creeze societati mai adaptate granitelor si nevoilor capacitatii umane.

R: In privinta globalizarii, Romania are vreun brand de tara si cat de important este acest lucru?

A.B.: Suntem in epoca brandurilor, iar un brand national ar fi important pentru mandria tarii. Acum ceva timp am fost in Mexic. M-am oprit la o benzinarie  si vanzatorul m-a intrebat de unde sunt. Cand i-am zis ca sunt  roman, a mentionat imediat  numele Nadiei Comaneci. Am putea spune ca ea este un brand national. Sau Dracula, cu care ne este rusine, cu toate ca este un brand de tara foarte bun. In Romania, cel mai greu de facut este “brainstorming-ul”. Noi suntem educati de mici cu “NU” si ne este teama sa ne exprimam, sa spunem ce gandim pentru ca s-ar putea sa fim criticati. In brainstorming toata lumea trebuie sa fie deschisa, sa glasuiasca ceea ce gandeste. Este o disciplina pe care romanii nu o stapanesc – aceea de a-si infrana reflexul autocenzurarii.

R: Ce poate face Romania pentru a avea un intelectual  in “Topul intelectualilor publici ai lumii”?

A.B.: Eu sunt mai mult structuralist decat liberal, dar nu in sens politic, ci in sensul de analiza sociala. Nu avem intelectuali pentru ca nu avem un public structurat  pe acest aspect. Intelectualii  nu au circumstantele de consacrare,  dar au un instinct de conservare mult prea mare.

Sorana Enoiu